Dezvoltarea durabilă a comunităților din Moldova depinde de susținerea și implicarea activă a femeilor și bărbaților
Potențialul femeii în Republica Moldova este unul foarte important pentru societate, dar nu este valorificat la justa valoare. Pentru ca societatea să devină una durabilă și prosperă, femeile au nevoie de suport, încurajare și informare pentru a se implica în egală măsură alături de bărbați în procesul de luare a deciziilor și în rezolvarea problemelor comunitare. Acestea sunt câteva dintre concluziile mesei rotunde „Femeile în dezvoltarea durabilă a comunităților din Republica Moldova”, desfășurată pe 16 august curent de IDIS „Viitorul“.
„Situația femeilor din Republica Moldova este una nefavorabilă pentru o dezvoltare durabilă a societăți, dar există care pot fi realizate. Femeile reprezintă un număr mai mare decât bărbații, dar sunt reprezentate mai puțin la nivel legislativ și executiv. Totuși, introducerea cotei duble în Codul Electoral demonstrează că la nivel central se iau în considerare sugestiile care vin din provincie. De asemenea, avem la nivel local foarte multe modele pozitive inițiate de femei care depășesc uneori rezultatele obținute de către bărbați, pe care institutul nostru le promovează”, a subliniat directorul IDIS „Viitorul“, Liubomir Chiriac.
La rândul său, Rasa Ožiūnaitė, Secretar III la Ambasada Republicii Lituania în Republica Moldova declarat: „Nu este un subiect nou că există în societate decalajul între femei și bărbați sau faptul că există acel plafon de sticlă pe care femeile trebuie să-l depășească. Și pentru că totul începe în familie să ne educăm fiii respectând femeile și drepturile lor, să-i educăm să devină parteneri și nu se conducă după expresia că locul femeii este la cratiță”.
Discuțiile mesei rotunde au abordat subiecte ce țin de implicarea femeii în dezvoltarea socio-economică a comunităților din Republica Moldova, politicile locale actuale care susțin implicarea femeilor, precum și soluții la provocările existente. Evenimentul a urmărit sporirea gradului de implicare a femeilor în viața social-economică a comunităților din Republica Moldova prin creșterea gradului de conștientizare a rolului femeii în dezvoltarea locală și regională durabilă a țării.
Astfel, participantele la masa rotundă au vorbit despre oportunitățile, dar și constrângerile femeilor din Moldova și au au propus o serie de recomandări de politici pentru o societate echitabilă.
„Femeile din Moldova sunt femei deștepte, femei ingenioase și cu o creativitate de nedescris. Potențialul femeii în Republica Moldova este foarte important, dar nu este valorificat la justa valoare. Și orice nu s-ar întâmpla în familie, în localitate sau în țară, femeia se implică. De aceea, trebuie să le oferim suport și informare femeilor care vor să se angajeze, să le scoatem din zona de confort, să le îndrumăm să fie active pe toate planurile. Doar atunci vom câștiga noi toți”, este de părere Iulia Costin, Secretar general de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii și președintă a Platformei Naționale a Femeilor din Moldova. Potrivit ei, femeile antreprenoare se confruntă cu frica de eșec, lipsa cunoștințelor privind gestionarea unei afaceri și imposibilitatea contractării de împrumuturi bancare accesibile pentru strat-up-uri. În acest sens, Iulia Costin propune menținerea TVA-ului achitat de agenții economici din domeniul HORECA la nivel de 10%, elaborarea Legii cu privire la business-ul de familie, stimularea startup-rilor lansate de către femei sau valorificarea potențialului feminin prin intermediul programelor de suport existente, prioritate fiind din zonele rurale.
Iar Elena Rațoi, ofițeră de programe la UN Women în Moldova, a subliniat importanța egalității de gen în dezvoltarea comunitară: „Femeile se implică la nivel local la soluționarea problemelor comunitare mai mult ca bărbații. Astfel, conform datelor din barometrul de gen din 2018, 18% din femei participă la adunări comunitare față de 14% bărbați, iar 6% din femei participă la elaborarea proiectelor comunitare față de 4% bărbați. Femeile mai degrabă participă în proiecte, grupuri de inițiativă sau adunări, pe când bărbații participă în procesul de luare a deciziilor. Ar trebui, după părerea mea să existe o echitate și atât bărbați, cât și femeile să participe atât la luarea deciziilor, cât și la rezolvarea problemelor comunitare”.
„Sondajele arată că electoratul vrea mai multe femei în politică, dar nu le acordă nici încrederea schimbării, nici posibilitatea performanței în funcții de conducere decisive. Asemănările dintre femei și bărbați sunt mult mai importante decât deosebirile, iar viețile bărbaților sunt la fel de mult influențate de discriminare de gen. Astfel, mi-aș dori o solidaritatea feminină, dar nu pentru simplul fapt că suntem femei, ci ținând cont de diversitatea dintre noi, principiile și valorile comune. Promovăm doar femei bine pregătite profesional, competente, gata să se facă auzite și văzute pentru a-și realiza propriul potențial”, susține Larisa Voloh, primarul satului Palanca și președintele Rețelei femeilor CALM.
Iar Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni a adăugat „O societate în care vocea femeilor nu este auzită nu este mai puțin feminină, ci este mai puțin umană. În procesul de administrare pun accent pe egalitatea de gen și promovarea femeii, respectând principiile de transparență”.
La rândul lor, reprezentanții societății civile au subliniat importanța unui proces bugetar transparent participativ și incluziv și a unei comunicări permanente între autoritățile publice și cetățeni pentru asigurarea bunei guvernări.
„Segregarea se începe din școli și fetele care absolvesc liceul se gândesc cum să găsească o profesie care să o combine cu familia. O soluție ar fi introducerea unui curs opțional pentru a promova imaginea femeii în societatea și a studia istoriile de succes”, sugerează Cristina Cernei, profesoară la Liceul teoretic „Onisifor Ghibu” din Chișinău.
„Când vreți la nivel local să dezvoltați anumite inițiative, implicați și încurajați mamele care se află în concediul de îngrijire a copilului și aceste femei vor să se implice”, spune Elena Nofit, comunicatoare în cadrul Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului.
„Noi suntem foarte interesați de niște politici de stat care ar schimba posibilitățile de repartizare a sarcinilor în familie, cum ar fi oferirea unui număr egal de zile pentru îngrijirea copilului și aprecierea rolului tatălui la îngrijirea copilului, după modelul suedez. Să nu uităm de valoarea familiei și de faptul că drepturile pot fi realizate prin parteneriat”, propune Andrei Eșanu de la federația „Familia”.
Potrivit Biroului Național de Statistică, populația feminină predomină în rândul populației, la 100 femei revenind 93 bărbați. Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 8 ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 77 ani pentru femei şi 69,4 ani în cazul bărbaţilor. Femeile câștigă în medie cu 13,5% mai puțin fată de bărbați (86,5% din salariul mediu al bărbaților). Exprimată în valoare numerică, discrepanța constituie în medie circa 813 lei. Astfel, salariul mediu în anul 2017 a constituit pentru femei 5 204 lei și pentru bărbați – 6 017 lei.
Proiectul „Dezvoltare locală prin implicare egală” este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Ambasada Lituaniei în Republica Moldova, cu susținerea financiară a Programului de cooperare pentru dezvoltare şi de promovare a democraţiei al Lituaniei. Proiectul are scopul de a susține dezvoltarea regională prin încurajarea activităților sociale și economice ale femeilor și integrarea egalității de gen în comunitățile locale din Republica Moldova.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Sursa: www.viitorul.org
