Domnitorul Moldovei – simbol, credință, demnitate. Ziua comemorării lui Ștefan cel Mare și Sfînt
Fiecare popor are cel puțin o dată în istorie un ceas al lui, cînd își vădește firea adîncă, adevărată, înălțîndu-se în fața altor neamuri, în fața lumii în toată plinătatea caracterului său. Acest ceas a fost pentru neamul nostru epoca lui Ștefan cel Mare, care a fost o vreme glorie și de sacrificiu în istoria noastră. Sub aspect istoric este cea mai glorioasă personalitate a neamului nostru care a creat și a întregit un stat ce ocupa un loc important pe harta politică a Europei de atunci. Întreaga domnie a lui Ștefan cel Mare reprezintă o luptă continuă pentru menținerea și întărirea îndependenței Moldovei.
Istoria trăiește. Istoria respiră. Istoria celui care a fost, este și va fi Ștefan cel Mare și Sfănt, care în anul 1504, la 2 iulie, într-o zi de marți precum e astăzi, s-a stins din viață.
Florile recunoștinței în semn de mulțumire pentru trecutul glorios adus țării noastre au depus: conducerea Primăriei, slujitori ai bisericii, consilieri municipali și deputați ai Parlamentului, reprezentanții partidelor politice, funcţionarii publici din cadrul Primăriei, reprezentanţii instituţiilor de învăţămînt, întreprinderilor municipale. Activitatea a fost însoţită de compoziţia literar-muzicală „Domnitorul Moldovei – simbol, credință, demnitate”.
Ștefan cel Mare și Sfînt a domnit 47 de ani (1457-1504), a zidit 44 de mănăstiri şi biserici, care prin faptele sale săvărșite cu înțelepciune și vitejie a făcut numele țării sale atît de cunoscut în lume.
