Oportunităţi de angajare în câmpul muncii din România a refugiaţilor ucraineni

Situaţia creată de conflictul armat din Ucraina a generat un val de migraţie către România şi celelalte ţări europene, cetăţeni ucraineni şi ai altor ţări din regiune, căutând zone sigure pentru a se stabili, cel puţin până la terminarea războiului cu Federaţia Rusă. România a primit pe teritoriul său, până la redactarea prezentei note, mai mult de 300.000 de refugiaţi, 82 000 dintre aceştia au rămas pe teritoriul ţării. Dincolo de provocările legate de trecerea frontierelor, mulţi dintre ei vor avea, foarte curând, de înfruntat şi provocări financiare, astfel că este bine să se informeze cu privire la condiţiile în care pot munci în ţările în care se stabilesc. În România, există astfel de oportunităţi, de a lucra pentru angajatori activi pe piaţa locală, dar şi pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în alte ţări, inclusiv în Ucraina.

1. În primul rând, cei care fug din calea războiului au nevoie de informaţii legate de rutele disponibile pentru a ajunge în România, de mijloacele de transport disponibile, de condiţiile de intrare în ţară. În linii mari, aceştia trebuie să ştie că pot trece frontiera în România, în această perioadă, cu statut de scurtă şedere, pe baza paşaportului sau a cărţii de identitate, valabile. În cazul în care, nu au un act de identitate valabil, ucrainenii pot intra în România pe baza unei cereri de azil, depusă la poliția de frontieră. Totodată, este de menţionat faptul că, în aceste cazuri, la graniţă nu se solicită certificatul digital COVID-19 şi nicio altă dovadă în această privinţă.
2. Pentru cei interesaţi, o organizaţie non-guvemamentală a lansat, cu concursul autorităţilor române, o platformă cu toate informaţiile necesare pentru a obţine dreptul de intrare şi de şedere în România, precum şi detalii de trecere a frontierei. Pentru ucrainenii care vor să rămână pe termen mediu şi lung în România, există o serie de oportunităţi pe piaţa muncii, care implică atât angajarea la o companie din ţară, cât şi încheierea unor raporturi de muncă cu entităţi din Ucraina sau din alte state, în regim de muncă la distanţă (remote work).
3. Pentru a munci pe piaţa românească, fără a avea nevoie de un aviz de muncă, cetăţenii ucraineni trebuie să încheie un contract de muncă cu normă întreagă cu o companie locală, pentru o perioadă de cel puţin nouă luni într-un an calendaristic. Totodată, aceştia au posibilitatea de a munci în România, în regim de nomazi digitali, statut reglementat recent de autorităţi. Viza de nomad digital permite unei persoane fizice să obţină un permis de şedere în România, în timp ce desfăşoară muncă la distanţă. Pentru a obţine o astfel de viză, principala condiţie este ca solicitantul să fie angajat al unei companii din afara ţării sau să deţină de mai mult de trei ani o companie înregistrată în afara României. În ambele cazuri, solicitantul trebuie să obţină o viză pe termen lung de la un consulat al României situat în ţara de provenienţă (Ucraina în acest caz), dar în condiţii deosebite cererile ar putea fi acceptate de secţiile consulare ale României din alte state.
4. Persoanele care intră în România în baza unei cereri de azil vor avea acces liber la piaţa muncii fie în baza permisului de şedere, ce confirmă forma de protecţie obţinută, fie în baza unei adeverinţe ce confirmă procesarea cererii (în situaţia în care aplicaţia nu este finalizată în trei luni).
5. Aşadar, există oportunităţi de muncă în România pentru cetăţenii care sunt nevoiţi să îşi părăsească ţara din cauza războiului, fie în cadrul companiilor locale, fie la distanţă, pentru entităţi din alte state, inclusiv din Ucraina, dar reglementările în domeniul imigrării sunt încă rigide şi, potrivit analiştilor, ar trebui flexibilizate, cel puţin pentru astfel de situaţii. Spre exemplu, soluţionarea cererilor de azil ar putea fi accelerată (în prezent termenul este de 30 de zile, dar poate fi prelungit de autorităţi pe termen nelimitat), iar anumite procese de imigrare pot fi simplificate, cel puţin prin eliminarea cerinţelor referitoare la documentele oficiale emise de autorităţile de origine, care în astfel de momente sunt imposibil de obţinut. De asemenea, potrivit experţilor de la Ziarul Financiar, o altă soluţie ce merită investigată este fie eliminarea vizei de lungă şedere pentru aceste situaţii, fie posibilitatea de a solicita viza în România, având în vedere dificultatea de a călători.
6. În faţa unor astfel de provocări, experţii consideră că este un moment potrivit ca Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General pentru Imigrări şi Ministerul Muncii să analizeze legislaţia şi procedurile impuse în domeniul imigrării şi să ia măsurile necesare pentru a le simplifica. De altfel, cazul României nu este singular – cele mai multe state europene au cerinţe similare pentru eliberarea permiselor de muncă pe teritoriul lor pentru imigranţi şi, cum mulţi dintre ucraineni vizează şi alte state UE, au apărut deja presiuni pentru simplificarea procedurilor de acceptare pe piaţa muncii, astfel cum se şi discută activarea în regim de urgenţă a Directivei UE privind Protecţia Temporară, care reprezintă de fapt un mecanism menit să înlesnească astfel de situaţii.

În consecinţă, activarea acestui mecanism în regim de urgenţă este de dorit, iar măsurile pot fi suplimentate şi cu simplificarea regimului aplicabil nomazilor digitali, dar şi cu paşi care ţin de infrastructura autorităţilor responsabile cu administrarea proceselor de imigrare.

Ambasada Republicii Moldova la București