Primul Forum Anual pentru bugetare participativă: oportunități și priorități pentru o mai bună eficiență și transparență bugetară la nivel central și local
Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cooperare cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat, vineri, 27 noiembrie 2020, Primul Forum Anual privind participarea bugetară realizat în cadrul proiectului „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, co-finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer.
Evenimentul, care a avut loc în regim on-line, a reflectat asupra oportunităților și provocărilor implementării principiilor de participare bugetară la nivel central și local. Scopul forumului a fost sensibilizarea factorilor de decizie politică, a autorităților publice locale, societatea civilă, comunitatea donatorilor și mass-media cu privire la importanța transparenței și participării bugetare, drept condiții esențiale pentru asigurarea incluziunii și eficacității procesului bugetar.
În cuvântul de salut, Adrian Lupușor, Director executiv, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, a menționat: „Evenimentul este lansat într-un context foarte important, deoarece la moment autoritățile publice locale sunt în proces de lucru și consultări pe marginea bugetelor locale pentru anul viitor, iar prin intermediul acestui forum ne dorim să motivăm primarii să devină mai deschiși conceptului participativ de bugetare. Implicarea comunităților locale în procesul bugetar este crucial pentru asigurarea unui management eficient al resurselor și, respectiv, pentru sporirea rolului bugetelor locale în procesele de dezvoltare a localităților.”
La rândul său, Adrian Ermurachi, Secretar General adjunct al Guvernului Republicii Moldova, a spus: „Este foarte important ca cetățenii să fie consultați în problemele de importanță deosebită pentru comunitate, cele de interes local, precum îmbunătățirea infrastructurii drumurilor, a serviciilor medicale, instalarea sistemelor de apeduct etc., precum și implicați la elaborarea proiectelor de decizii. Încrederea cetățenilor în administrația publică este unul din aspectele fundamentale ale democrației, iar nivelul implicării cetățenilor în procesele decizionale este în strânsă corelație cu calitatea administrației publice și capacitatea acesteia de a se angaja în mod constructiv cu cetățenii. Calitatea vieții și confortul cetățeanului întru-un stat democratic depinde de calitatea actului guvernării”.
„Uniunea Europeană încurajează promovarea unui rol activ al cetățenilor și al organizațiilor societății civile din Republica Moldova în procesul de monitorizare a reformelor. Republica Moldova a făcut progrese semnificative în ceea ce privește instituirea unui cadru legal privind transparența finanțelor publice și implicarea societății civile în procesul bugetar. Cu toate acestea, există multiple provocări în implementarea acestor practici, în special la nivel local. Oferirea accesului public la informațiile ce țin de procesele bugetare la nivel local va contribui la transparența bugetară și va avea un impact pozitiv asupra indicatorilor de dezvoltare socio-economică și umană, de asemenea, acest fapt va contribui la sporirea competitivității și reducerea corupției”, a declarat, Gintautas Baranauskas, Șef – adjunct al secției operațiuni din cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.
Stephan Malerius, Șef–adjunct al Departamentului Finanțe și Administrare de Proiect, Fundația Konrad (KAS), Germania, consideră că: „Bugetele publice sunt baza dezvoltării. Ele reprezintă un instrument esențial care acoperă necesitățile cetățenilor, fie că e vorba de sănătate, educație sau alte domenii relevante. Cel mai important lucru este că să fie generate toate resursele potențiale și ele să fie utilizate eficient pentru a oferi servicii publice. Aici vorbim de transparență și cum Guvernul transmite mesajul către mediul privat și care este efectul impactului social al acestor decizii. Trebuie să ne concentrăm pe crearea unei relații de încredere cu cetățenii. Participarea bugetară este unul din instrumentele cele mai democratice și este conectată cu mobilizarea cetățenilor prin politici elaborate pentru a aduce eficiență. Este o responsabilitate mare de a include oamenii în acest proces, pentru că așa comunitatea decide cum să se cheltuiască banii publicii, aducând transparență maximă”.
„Bugetul participativ trebuie să urmărească în primul rând îmbunătățirea calității vieții din comunitate, prin încurajarea cetățenilor să se implice în definirea priorităților și a obiectivelor de investiții din bugetul local. Acesta trebuie să fie un proces deschis, transparent și incluziv prin care membrii comunității să se implice direct în formularea deciziilor privind prioritățile de cheltuire a banilor din bugetul local”, a spus Tatiana Ivanicichina, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor.
Evenimentul a fost structurat în două paneluri. Participanții la primul panel au discutat despre direcțiile strategice, la nivel înalt, privind situația actuală a transparenței și deschiderii procesului bugetar, tendințele recente din regiune în ceea ce privește participarea bugetară, precum și viziunea strategică privind promovarea participării bugetare în Republica Moldova.
Igor Munteanu, Preşedintele Comisiei parlamentare „Comisia de control al finanțelor publice”, a declarat: „Transparența bugetară este un factor de veto și de responsabilizare a tuturor instituțiilor publice dintr-un stat democratic, precum și o garanție a creșterii încrederii cetățenilor și partenerilor externi în procesul decizional. Prin urmare, amplificarea mecanismelor de participare a cetățenilor în cadrul acestui proces pluralist reprezintă o condiție de vitalitate a sistemului politic și de legitimizare a procesului democratic. Comisia noastră realizează controlul parlamentar asupra modului în care instituțiile statului colectează resursele financiare și evaluează rapoartele de audit. Vreau să fac niște concluzii. În primul rând, performanța nu a devenit, din păcate, criteriul central în alocarea resurselor publice și a utilizării acestora. Al doilea, este că procesul de planificare strategică a bugetului continuă să fie unul dificil și netransparent, iar deciziile sunt deseori politizate și imperfecte. Aceste deficiențe pe care le constatăm împiedică realizarea bună a transparenței bugetare și este imperativ necesar capacitarea actorilor implicați pentru stabilirea unui cadru macro-financiar cât mai realist”.
La rândul său, Marian Lupu, Președintele Curții de Conturi, a menționat: „Un sistem ordonat, transparent și eficient de colectare a impozitelor și utilizarea conformă a acestor mijloace este de fapt lucrul care stă la baza însăși a statului (…). În calitate de reprezentant al Curții de Conturi a Republicii Moldova exprim o poziție instituțională fermă de sprijin al acestei inițiative și anunț deplina noastră deschidere pentru a coparticipa la aceste procese împreună cu alți colegi din Administrația Publică Centrală, Locală și exponenții societății civile”.
În cadrul celui de al doilea panel au avut loc discuții, la nivel de experți, care s-au bazat pe declarațiile și opiniile primului panel. Discuțiile s-au concentrat asupra constrângerilor existente și abordărilor practice pentru a depăși constrângerile care afectează promovarea participării bugetare la nivel central și local.
Elena Pereu, viceprimară a orașului Strășeni, a spus: „Primăria noastră mereu a optat pentru bugetarea participativă a cetățenilor. Orice proiect de buget, plan de dezvoltare anual, document politic local este elaborat cu participarea și consultarea cetățenilor. În agenda permanentă a autorităților sunt ședințele în teritoriu cu cetățenii, înainte de demararea oricărui proiect. Menționăm că avem un Regulament cu participarea financiară a cetățenilor la proiecte din localitate, iar 70% este suma cetățenilor de contribuție și 30 din bugetul local. De asemenea, avem semnat acordul de colaborare cu asociațiilor obștești locale, pentru o mai bună colaborare. Datorită suportului proiectului, a fost creată Coaliția Locală și a fost semnat Memorandumul de cooperare. Toate acuitățile din cadrul proiectului întăresc capacitatea autorităților publice locale pentru o mai bună guvernare, care este axată pe nevoile și interesele cetățenilor”.
„Orașul Cahul a fost prima localitate din țară autoritățile căruia în 2007, la demersul nostru, al societății civile, au aprobat un procent din bugetul local pentru concurs de proiecte(…). Anul trecut a fost aprobat de Consiliu un regulament de participare bugetară. Pentru bugetul 2020 am pus separat un milion de lei și am avut până la 14 proiecte care acum se implementează. Pentru 2021 am planificat circa 1,3 milioane de lei și până la ora actuală avem deja peste 30 de proiecte cu bugete de până la 100 de mii de lei”, a menționat Nicolae Dandis, primar al municipiului Cahul.
La rândul său, Giovanni Allegretti, cercetător principal, CSS (Centrul de Studii Sociale) – Universitatea din Coimbra, Portugalia, a spus: „Este important de subliniat că este necesară extinderea Coalițiilor Locale de la nivel local la cel național. Într-o societate avem nevoie de mai multe coaliții pentru că sunt diverse subiecte importante. Portugalia a făcut un pas important în bugetarea participativă. În două regiuni a fost implementate proiecte ce țin de bugetarea participativă în școli și a doua este legată de bugetul general al statului. Însă este important de menționat că accentul se pune pe tânăra generație și unul din motive este că din 2014 s-a creat o rețea de primari, care se ocupă activ cu participarea bugetară. Ei arătă statului că devin mai transparenți și solicită statului să facă lucruri asemănătoare la nivel regional și local. Un asemenea model ar putea fi implementat și în Republica Moldova”.
Urmăriți aici, în reluare, Forumul Anual pentru bugetare participativă.
Proiectul „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, este implementat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în calitate de partener principal, în consorțiu cu Konrad Adenauer Stiftung e.V. (KAS, Germania), Centrul pentru Studii Est-Europene (CSEE, Lituania) și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Proiectul este implementat cu suportul financiar oferit de Uniunea Europeană și Konrad Adenauer Stiftung e.V.
