Orașul Bălți – dragostea și durerea mea. Răsfoind filele istoriei (1941-1945)
În dimineața zilei de 22 iunie 1941, armatele fasciste au trecut Prutul, încercând să ocupe cele mai importante localități ale Basarabiei.
Unitățile armatei a 11-a germană, au intrat la 17 iulie în Bălți, iar din mijlocul lunii iulie, forțele germane controlau întreg nordul Basarabiei. În prima zi a războiului, aviația germană a bombardat cea mai mare fabrică de ulei din republică, fabrica de ulei nr. 3 din Bălți.
La 15 iulie 1941 doisprezece lideri ai Comitetului evreiesc au fost împușcați. Populația evreiască a fost trimisă în lagărul din Răuțel. În toamna anului 1941 evreii din lagăr au fost trimiși în Transnistria. Mulți din ei nu s-au mai întors.
La 21 iulie au fost împușcați 40 de ostatici, din motiv că pe str. Libertății din oraș a fost rănit un soldat fascist.
În orașul Bălți din 2874 de construcții locative, care erau atestate de la începutul războiului, au fost distruse 1338, iar altele 279 deteriorate, ceea ce constituie o treime din fondul locativ al orașului.
La 26 martie, oștirile frontului al II-lea ucrainean au învins o grupare împotriva armatei hitleriste. Subunitățile fasciste au lăsat armele și s-au predat. În oraș a fost ridicat drapelul Victoriei.
Despre aceste evenimente istorice triste și glorioase ne relatează în mod deosebit muzeografii Muzeului de istorie și etnografie Bălți și profesorii L.T. „G. Coșbuc”.
Bălțenii păstrează memoria sfântă!
Ostașilor eliberatori – glorie veșnică!
