14 octombrie – Hramul satului Sadovoe

Biserica parohială a satului Sadovoe, „Acoperământul Maicii Domnului”, instituția spirituală a comunității, a devenit principalul său templu, marcând ziua sărbătoririi Hramului.

În anul 2010, cartea „Soarta mea, dragostea mea – Sadovoe”, scrisă de Alexandru Roșca, vede lumina tiparului. Aici autorul prezintă cu tact și delicatețe originile satului, obârșia valorilor creștine, fapte istorice concrete, informații despre oameni minunați și despre viața fără seamăn a locuitorilor din Sadovoe de-a lungul anilor.

Iată câteva din ele:

După predarea pământului și a gopodăriei fostei mănăstiri (Sturzăuca), cu toate construcțiile conexe, grădina și pământul cu o suprafață de 122 ha,  în administrația Crescătoriei pomicole, în martie 1946 (decizia nr. 13 a Comitetului executiv al Sovietului orășenesc de deputați ai oamenilor muncii, din 28 martie 1946), în casa parohială a fost stabilit Sediul Administrației acesteia („Contora”), întrucât, aici locuiau conducătorii gospodăriei și lucrătorii ei. „Locuiam într-o cameră mică, sub clopotniță. Mai târziu, una din camerele casei parohiale a fost folosită în calitate de magazie, în timp ce „Contora” a rămas acolo mai mult de zece ani…”

Biserica a fost utilizată de grăniceri ca și magazin cerealier, apoi, ca și depozit al Crescătoriei Pomicole, până când au construit un alt depozit, iar ea a fost transformată în club. Cupola principală și auxiliară au fost prăbușite.

Renașterea bisericii aparține anilor 90 ai secolului XX și se datorează unui grup de săteni, care s-au adresat sovietului sătesc în vederea înregistrării comunității creștinilor provoslavi. Cererea lor a fost satisfăcută, iar clădirea bisericii și, mai târziu, casa parohială, au fost restituite comunității.

În 1993, după decretul Sfântului Sinod, hramul a fost sfințit de către episcopul Petru (Păduraru), ca Biserica Acoperământul Maicii Domnului. În același an, slujitorii sfintei biserici s-au adresat la primăria satului cu propunerea de a schimba ziua celebrării satului. Până atunci, ea se sărbătorea la 7 noiembrie. Din 1993 însă, ziua hramului satului este 14 octombrie – după data când acesta a fost sfințit.

Felicitări, dragi locuitori ai satului Sadovoe! Străduința voastră este incomparabilă. Păstrați tradițiile și transmiteți-le astfel generațiilor următoare. Mulțumim pentru amintirile frumoase lăsate de strămoșii satului. Anul acesta, desigur, sărbătoarea se desfășoară cu respectarea normelor „codului roșu”, dar vă invităm pe toți să ne amintim de felul în care s-a sărbătorit acest eveniment în 2008.