08:00 - 17:00
piața Independenței, 1
LINIA DE INFORMARE (0231) 2-64-50

Primăria municipiului Bălți ocupă locul 2 în topul celor mai transparente localități din Republica Moldova

//
Comentariu0

Primăria municipiului Cahul, Primăria municipiului Bălți și Primăria orașului Cimișlia au avut, în anul 2020, cea mai transparentă activitate și au fost cele mai deschise la solicitările cetățenilor. Consiliul raional Strășeni, cel de la Criuleni, dar și cel de la Fălești, dintre toate autoritățile publice locale (APL) de nivelul II, au fost, în 2020, cele mai transparente în activitatea lor și cele mai deschise față de cetățeni. Clasamentul celor mai transparente APL-uri din Republica Moldova, realizat anual de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a fost prezentat miercuri, 22 decembrie, în cadrul unei ceremonii, unde a fost prezentat și raportul monitorizării transparenței și deschiderii a 92 de APL-uri de nivelul I și II în 2020: 32 de consilii raionale, 40 de municipii/orașe și 20 de comune/sate.

Evaluarea autorităților publice cuprinde nouă zone de transparență cu 56 de indicatori pentru autoritățile publice raionale 55 de indicatori pentru autoritățile publice locale. Zonele evaluate cuprind competențele și obligațiile cu care sunt investite în mod legal administrațiile raioanelor/localităților, precum și domeniile considerate importante pentru o bună guvernare, care potrivit standardelor internaționale, se supun cerințelor de transparență.

Potrivit raportului, Primăria municipiului Cahul a avut în 2020 un nivel de transparență și deschidere de 76,99%, Primăria municipiului Bălți – 73,15%, Primăria orașului Cimișlia – 57,23%, Primăria orașului Fălești – 57,11%, iar Primăria municipiului Ungheni – 52,58%.

Dintre autoritățile publice de nivelul II, Consiliul raional Strășeni a ocupat locul de frunte, realizând 66,97% a indicatorilor de transparență, Consiliul raional Criuleni – 64,78%, Consiliul raional Fălești – 63,73%, Consiliul raional Cimișlia – 57,17%, iar Consiliul raional Ungheni – 56,81%.

Nicolae Dandiș, primar al municipiului Cahul: „Acest premiu înseamnă foarte mult pentru municipiul nostru. Cel mai important lucru pe care îl poate face un ales local este să obțină încrederea și susținerea cetățenilor. Să obții o performanță este una, dar să o menții și să o crești este și mai complicat. Pentru mine acest premiu este o motivație în plus, o apreciere din partea comunității. Este un indicator care arată că se poate dacă există dorință. Doi ani în urmă, analizând un asemenea raport de transparență, am văzut capitolele unde eram mai slab apreciați și respectiv am împărțit sarcinile tuturor ca să îmbunătățim aceste capitole. Unde mai avem restanțe ne-am propus să îmbunătățim și aceste capitole. Nu există limite. Oricând este loc de mai bine”.

Irina Serdiuc, secretar al Consiliului municipal Bălți: „Este un premiu mult așteptat și meritat fiindcă suntem la a cincea ediție și de fiecare dată venim aici la dumneavoastră cu multe planuri și idei. Vă mulțumim pentru susținere, pentru practicile bune ale colegilor pe care le împărtășiți tuturor ca să ajungem să fim cei mai buni și cei mai transparenți. Trofeul acesta nu l-am fi obținut fără efortul colegilor mei care au depus toată străduința ca să fim transparenți”.

Vladimir Aculov, specialist în atragerea investițiilor din cadrul Primăriei orașului Cimișlia: „Mulțumesc colegilor din cadrul primăriei care au depus un efort foarte mare pentru a realiza această transparență și care ne-a permis nouă să fim astăzi aici pentru a lua acest premiu. În continuare ne vom strădui, vom depune tot efortul pentru a crește în acest clasament”.

Alexandr Severin, primar al orașului Fălești: „Mulțumesc în primul rând echipei IDIS „Viitorul” pentru menținerea, pentru al cincilea an, a acestei idei de a premia transparența în rândul autorităților publice locale. Eu având doar doi ani de mandat și menținerea în top 5 este pentru mine un lucru important. Tot timpul este loc pentru poziția de a munci și de a lua un rezultat mai bun și spre asta ne îndreptăm”.

Dionisie Ternovschi, viceprimar al Primăria municipiului Ungheni: „Este un premiu absolut valoros pentru municipiul nostru. Într-adevăr aceste recomandări vor fi foarte utile pentru noi. Avem foarte mult de lucru, dar avem persoane capabile care vor ajuta ca acest proces să fie unul și mai transparent. Aici vorbim despre factorul uman. Nu poate să facă totul primarul sau viceprimarul. Trebuie să fie persoane care să preia informația, să știe cum să o publice, ca să fie cât mai accesibilă pentru cetățeni”.

Ion Malic, jurist în cadrul Consiliului raional Strășeni: „Din numele consiliului raional și al președintelui raionului vă mulțumim pentru aprecierea acordată. Această monitorizare pe care o faceți este un factor care influențează asupra autorităților locale și le face mai responsabile și disciplinate. Consiliul raional Strășeni depune mult efort în acest sens, are o echipă foarte bună și mereu tindem să fim cei mai buni”.

Oleg Ogor, vicepreședinte al raionului Criuleni: „Vreau să mulțumesc echipei consiliului raional pentru această reușită. Vreau să vă spun că avem o echipă destul de bună. Ne străduim în măsura posibilităților să îi susține, să rămâne în continuare alături de echipă, să nu plece”.

Sergiu Fîntînă, președinte al raionului Fălești: „Mulțumesc tuturor angajaților din cadrul consiliului raional fiindcă această transparență este posibilă datorită dorinței tuturor angajaților. Este o muncă de echipă și doar împreună reușim să facem această transparență. Ascultând cele constatate în cadrul monitorizării am văzut unde avem de lucrat ca să ajungem să fim și cei mai buni”.

Tamara Aramă, vicepreședinte al raionului Cimișlia: „Acest proiect este cu adevărat motivant pentru autoritățile publice locale. Să fii în clasamentul transparenței cred că este un indiciu și pentru investitori, dar și pentru cei care lucrează cu autoritățile publice locale. Vreau în special să mulțumesc colectivului de angajați din cadrul Consiliului raional Cimișlia, de fapt ei muncesc la acest compartiment. Am văzut din prezentare că mai avem mult de lucru. Întotdeauna este loc pentru mai bine. Ne vom strădui. Eu cred că în 2021 am progresat mai mult”.

Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”: „Transparența este un element cheie într-o societate democratică. Transparența dă de înțeles că societatea se democratizează și cu cât gradul de transparență este mai mare, cu atât comunitatea demonstrează un grad mai înalt al democrației locale. Cetățeanul fiind informat, are o anumită opinie vizavi de ceea ce se întâmplă în comunitate și la momentul oportun poate să se implice cu dedicație. Doar prin informare se pot mobiliza atât cetățenii, atât societatea civilă, cât și oamenii de afaceri. Într-o comunitate informată, unde sunt implicați cetățenii în procesul decizional, rezultatele privind dezvoltarea socio-economică a localității sunt altele. Din an în an numărul indicatorilor care este acoperit de către primării și consilii raionale privind transparența este în creștere și acest lucru este îmbucurător că APL-urile sunt mai deschise, mai orientate ca comunitățile să știe exact ce faceți și în felul acesta să fie realizate împreună obiectivele stabilite la nivel de comunități”.

Igor Munteanu, fondator IDIS „Viitorul”: „Sunt foarte bucuros de faptul că IDIS „Viitorul” deja de foarte mulți ani este alături de primari și de autoritățile locale pentru ca să îi îndemne să fie mai buni, mai perfectibile, pentru că toată lumea trebuie să învețe dintr-un proces anevoios de a comunica cu cetățenii și de a fi în fruntea comunităților. Pentru noi, chiar dacă IDIS „Viitorul” de-a lungul timpului a avut și are în continuare o implicare și-n procese de analiză economică, a proceselor politice, relația cu autoritățile locale reprezintă un briliant, diamant deosebit. Știm foarte bine că Republica Moldova se va ridica din genunchi atunci când comunitățile vor fi mai bine gestionate, administrate și vor fi mai mulți bani pentru nevoile cetățenilor. Această evaluare a transparenței pentru noi înseamnă și o stimulare a Guvernului de a descentraliza mai multe competențe și de a le descentraliza cu mai mulți bani, de a pune umărul la continuarea procesului prin care Republica Moldova nu folosește în van ideea de autonomie locală, descentralizarea competențelor și să fie mai multă putere la nivel local”.

Raportului de monitorizare a arătat că nivelul de transparență al APL-urilor de nivelul I și II din Republica Moldova a cunoscut în 2020 un anumit progres. Media generală de transparență obținută de către raioane a fost de 42,22%, iar de către cele 60 de orașe/municipii și comune/sate – 30,44%, fiind în creștere în comparație cu media celor patru clasamente de transparență realizate până în prezent de IDIS ”Viitorul”

Majoritatea autorităților publice locale și raionale au pus accent pe respectarea legii privind accesul la informație, deși unele localități au continuat să ignore cerințele legale. Per general, s-a constatat o pondere mai mare a APL-lor care au răspuns la chestionarul adresat de către IDIS „Viitorul” și anume 93% dintre autoritățile publice raionale și 67% dintre autoritățile publice locale monitorizate. La cererea unei persoane fizice de solicitare a informațiilor publice au răspuns 64% din raioane și 40% din orașe și sate.

Continuă să nu fie aplicate pe deplin în practică normele de drept, menite să asigure un proces decizional local eficient și transparent. În prezent, procesul de consultare publică a proiectelor de decizii în cadrul autorităților publice locale este unul lacunar și are loc sporadic. Rezultatele arată că circa 1/3 din raioane și 1/2 din orașele și satele monitorizate nu au organizat consultări publice în anul 2020. Iar, în cazul organizării unor consultări, rezultatele nu sunt aduse la cunoștința publicului.

Autoritățile publice locale au adus la cunoștința cetățenilor, prin intermediul paginilor web, unele informații privind achizițiile publice, iar alte date, publicul le poate găsi pe platformele electronice de achiziții publice. Rezultatele monitorizării a demonstrat o transparență redusă la toate etapele de desfășurare a achizițiilor publice. La etapa finală, 45% din raioane și circa 3/4 din orașe și sate nu au publicat rapoartele de monitorizare a executării contractelor de achiziție publică. Iar Darea de seamă anuală privind achizițiile publice de valoare mică nu a fost publicată de mai mult de 2/3 din raioane și 1/2 din orașe/sate. Deși nu este o cerință obligatorie în lege, doar un municipiu publică toate contractele de achiziții publice pe web, iar parțial publică astfel de contracte șase autorități publice locale și trei raionale.

Administrarea patrimoniului public rămâne una dintre zonele cu cel mai mic nivel de transparență. Peste 80% din autorități publice locale și 100% din cele raionale nu au adus la cunoștința publicului rezultatele licitațiilor de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor imobile proprietate a unității administrativ-teritoriale.

Autoritățile publice locale au arătat un nivel bun de deschidere în ce privește elaborarea bugetului raional și local. Or, circa 2/3 din raioane și 1/2 din orașe/sate au consultat public proiectul de buget. Rezultate bune s-a constatat și în privința comunicării bugetului adoptat. Peste 80% dintre raioane și 70% dintre orașe și sate au publicat bugetul localității pe web. Circa 2/3 dintre autoritățile raionale și 3/4 dintre autoritățile locale nu au publicat pe web rezultatele concursurilor de selecție pentru ocuparea locurilor vacante în anul 2020.

Ca rezultat al monitorizării, au fost identificate doar două raioane care au elaborat și publicat pe paginile web un Cod de etică pentru aleșii locali. Mai mult de 1/3 dintre raioane și 82% dintre orașe/sate nu au publicat documente pentru asigurarea integrității autorităților publice locale. În jur de 1/2 dintre administrațiile raionale și locale nu au adus la cunoștința publicului informații privind serviciile sociale existente, cu descrierea acestor servicii, indicarea beneficiarilor, condițiilor și modalitatea de aplicare pentru persoanele/familiile social-vulnerabile.

Activitatea întreprinderilor municipale și societăților comerciale cu pachet majoritar, deținute de unitățile administrativ – teritoriale, reprezintă un domeniu opac publicului larg. Circa 90% dintre raioane și 85% dintre orașe/sate nu au publicat pe paginile web analizele financiare anuale ale acestor entități publice, deși în calitate de fondatori și conform cerințelor legale, aveau obligația să comunice publicului astfel de informații.

Sursă: IDIS Viitorul

Last updated: decembrie 30, 2021 at 16:00 pm

Lasă un Răspuns