Inaugurarea Expozitiei la Muzeul de Istorie și Etnografie din municipiul Bălți
Pe 26.06.2019, la ora 11:00 la Muzeul de Istorie și Etnografie din mun. Bălți (str. Lăpușneanu, 2) a avut loc inaugurarea expoziției cu genericul ”Portul popular – comoară culturală”.
Această expoziție are drept scop familiarizarea cetățenilor și oaspeților municipiului Bălți cu modelele și părțile componente ale costumului popular și este dedicată portului popular care constituie o marcă a identității poporului nostru alături de stema și drapelul republicii.
Doamna Ludmila Dobrogeanu, director al Instituției Publice ”Muzeul de Istorie și Etnografie mun. Bălți” s-a adresat către cei prezenți cu un cuvânt de salut, menționând că portul popular revine și că aceasta nu este întâmplător deoarece este foarte frumos, reprezentând o artă a mai multor generații din mai multe etape istorice.
Doamna Ludmila Dobrogeanu a făcut o precizare, menționând că, 16 din elementele expuse în cadrul acestei expoziții sunt incluse în Catalogul ”Port popular din colecțiile de etnografie ale muzeelor din Suceava, Cernăuți și Bălți”. Catalogul menționat a fost editat cu suportul proiectului trilatelar Transfrontalier cu genericul ”Să ne păstrăm trecutul pentru a ne crea viitorul” finansat de UE prin intermediul instrumentului european de vecinătate și parteneriat și cofinanțat de statele participante la programul operațional comun din 2013-2015.
În cadrul vernisajului despere istoricul, importanța și procesul de confecționare a portului popular s-au expus mai multe persoane.
O prezentare mai detaliată a făcut-o dna Ludmila Rotari, muzeograf la ”Muzeul de Istorie și Etnografie mun. Bălți” , care ne-a relatat că muzeul dispune de diverse piese ale portului popular ce se deosebesc unele de altele.
Domnia sa a ținut să menționeze că astăzi sunt expuse numai 40 de piese de port popular din colecția muzeului, printre care se pot regăsi așa obiecte ca: ia (bluză femeiască caracteristică portului național, confecționată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic și împodobită la gât, la piept și la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive geometrice și florale, mai rar zoomorfe etc.), care datează de la sf. sec. XIX și este cu adevărat un tezaur inestimabil. Modelul iei se regăsește pe cămășile naționale ale dansatorilor vestitului ansamblul de dansuri populare ”Vîntuleț” din Bălți. Mai sunt inca 2 ii care, în perioada interbelică, au aparținut la două liceene de la liceul ”Domnița Ileana” din Bălți.
Doamna Ludmila Rotari a vorbit despre aceea că portul popular are mai multe semnificații. Astfel sunt modele de haine din nordul țării, unde se purtau catrințe (obiect de îmbrăcăminte din portul național al femeilor în locul fustei, necusută în părți, legată cu bete, țesută în casă, din lână de diferite culori, predominând roșul și negrul), care se deosebesc de cele de la sud. Mai există și port popular de sărbătoare care este ornat mai bogat, și cele de ținuta zilnică. Costumele populare se mai deosebesc și în funcție de pătura socială care le purta. Astfel, sunt costume care conțin mai multe piese, modelele acestora fiind ornate cu mai multe broderii, în mai multe culori, purtate pe vremuri de nobilime și cele mai puțin ornate, – purtate de oamenii mai săraci. Important este că, toate costumele în ansamblu, sunt foarte frumoase și ne poartă faima nu numai în țara noastră, ci și în alte țări ale lumii. Aceste costume sunt cumpărate cu plăcere nu numai de oaspeții veniți din străinătate în Moldova, ci și de cetățenii autohtoni.
Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți mai dispune și de acoperămînte de cap (ștergare de cap, marame, pălării, căciuli, cușme), opinci (încălțăminte țărănească făcută dintr-o bucată dreptunghiulară de piele , strânsă pe laba piciorului), cojoace, sumane (haină țărănească lungă (până la genunchi), făcută din pănură, dimie, postav gros) etc.
După aceasta, dna Eugenia Moldovanu, meșter popular, a demonstrat costumul în stil național, în care a fost îmbrăcată, explicând din ce părți este constituit costumul ei. Domnia sa a mai făcut o prezentare a portului popular, în care a fost îmbrăcată cântăreața talentată Tina, accentul fiind pus pe aceea că, acest costum frumos a fost confecționat de meșterul popular din Bălți Maria Ciobanu.
Doamna Adelaida Țîbulac, director al Instituției Publice ”Căminul de Cultură ”Meșter Popular”, a ținut să menționeze că nu ar fi o greșeală dacă portul popular ia s-ar considera una din minunile lumii. Această părere o are din mai multe considerente.
Se cunoaște că ia a trecut prin secole timp de aproape 2000 de ani și care s-a păstrat pînă în zilele noastre. Încă de pe timpul războiului dintre romani și daci (anii: 101–102 și 105–106 d. Hr.), femeile purtau această haină, fapt confirmat prin scenele reprezentate pe basorelieful de pe Columna lui Traian – un monument antic din Roma, fiind totodată o adevărată istorie gravată în piatră, care oferă detalii importante despre modul de viaţă, înfăţişarea şi portul femeilor dace.
Un alt argument ar fi că, pictorul francez Henri Matisse (1869-1954) a fost printre primii care a vorbit prin culori despre frumusetea iei romanesti. Tabloul sau ulei pe panza este numit simplu: La Blouse Roumaine. Henri Matisse a fost interesat de intrepătrunderea modelelor ornamentale.
Ba mai mult, pe 24 iunie se sărbătorește Ziua Universala a iei. În ziua aceasta planeta se imbracă in ie, fiind un prilej de a ne reconecta la originile noastre. Această sărbătoare a fost inițiata in 2013 de Andreea Diana Tanasescu impreuna cu comunitatea “La Blouse Roumaine”.
La finele evenimentului vizitatorii au avut parte de o surpriză plăcută de a audia cântecele populare, interpretate de o tînără vocalistă Tina.
Fiind intervievată, la întrebarea:”Care este ziua de mîine a muzeului?” dna Ludmila Dobrogeanu, director al Instituției Publice ”Muzeul de Istorie și Etnografie mun. Bălți” a răspuns în felul următor:
”În perspectivă se așteaptă ca să fie rezolvată pozitiv problema legată de oferirea muzeului unui spațiu mai mare, în care va fi posibilă expunerea a 35.000 de piese, care la moment sunt în fondul cultural al muzeului”.
O altă așteptare a dnei L. Dobrogeanu este: ”Completarea în continuare a fondului muzeului”.
În acest scop Domnia sa a expus părerea că este foarte binevenită acțiunea cu genericul: ”Donezi, montezi și intri în istorie”, despre care e bine să cunoască toți cetățenii de bună credință și să participe activ la această acțiune pentru a contribui la completarea fondului Muzeului de Istorie și Etnografie din mun. Bălți
La eveniment au fost prezenți mai mulți vizitatori, din care reprezentanții mai multor instituții publice culturale, meșteri populari, mass-media și alții.
