Cele ”16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen” lansate la 25 noiembrie, este unul din miile de prileje pentru a discuta un subiect CE DOARE….

Violența împotriva femeilor este poate cea mai rușinoasă încălcare a drepturilor omului. Și este poate cea mai persistentă. Nu cunoaște limite de geografie, cultură sau bogăție. Atât timp cât aceasta continuă, nu putem pretinde că facem progrese reale privind egalitatea, dezvoltarea și pacea. Adesea nu ne dumerim de ce anume noi suntem implicați în aceste fapte murdare și rușinoase, de ce anume copiii  noștri sunt victimele acestui calvar, acel suflet de copil innocent, care este expus suferinței de mic. Societatea noastră este victima a unor realități mit, proiecții construite dintr-un zid al fricii, zid în care pereții se dăramă zilnic, provocînd morminte de vise năruite, abuz continuu, nopți albe, spitalizări …și chiar decese.

În primul semestru al anului 2020, Centrul Internațional „La Strada Moldova” a înregistrat 304 cazuri de violență în familie, dintre acestea 274 sunt femei, 38 sunt copii, iar 14 – bărbați. Agresorii sunt soții (48%), concubinii (18%), copiii (10%) și ex-partenerii (8%). Cei care raportează cazurile de violență sunt victimele, rudele, vecinii, cunoscuții sau prietenii. În Republica Moldova, fiecare a șasea femeie cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani (63,4%), pe parcursul vieții, este supusă unei forme de violență în familie, iar 5,9% dintre acestea în afara familiei. Faptul că bărbații se înfuriază, nu îi face în mod automat să devină violenți față de partenerii lor. Cei care comit acte de violență împotriva celor slabi se controlează foarte bine, căci ei aleg violenţa ca modalitate de exercitare a controlului și a puterii asupra partenerilor. Cercetările au arătat, în mod repetat, că violenţa depășește toate limitele și poate afecta femei, bărbați, copii de orice situație socială, economică, culturală și familială.

Este un mit  că nu putem face nimic pentru a opri violența. Adoptarea unor legi pentru prevenirea și protecţia femeilor de violență este doar una dintre numeroasele modalităţi prin care guvernele responsabile își protejează cetăţenii. În acest context, educația este la fel de importantă. Atât timp cât societatea este de părere că femeile sunt inferioare bărbaților, violenţa va continua, indiferent de legi. Cercetările arată că violența împotriva femeilor este rezultatul unor atitudini și norme deprinse și al inegalităților sociale persistente. Așa cum pot fi deprinse, atitudinile de violență pot fi și uitate. La fel, comunităţile și guvernele pot schimba condiţiile sociale care favorizează violenţa, înlocuindu-le cu condiții sociale care încurajează respectul și non-violența. În comunităţile noastre, abuzul nu mai poate fi tolerat. Copiii noştri, surorile noastre, mamele și bunicile noastre au dreptul să trăiască fără abuzuri. S-au făcut multe până acum, dar este nevoie de eforturi coordonate și susținute la numeroase niveluri pentru a aduce schimbarea.

Potrivit datelor statistice prezentate de Inspectoratul General al Poliției, în anul 2019 s-au emis 285 de ordonanțe de urgență, dintre care doar 145 au fost respectate, în restul 140 de cazuri agresorul a încălcat restricțiile. În anul 2019, la nivel național, Poliția R. Moldova a înregistrat 1.246 de cazuri de violență în familie. Oare nu noi alegem să nu comunicăm despre celelalte?

Calvarul prin care trece o victimă a violului este greu de explicat. Mutilarea emoţională la care este supusă victima, lipsa unor anchete prompte şi corecte din partea autorităţilor, le fac pe multe femei să renunțe. Sunt emoții de neînțeles pentru cei ce aleg să fie neutri. Mulți preferă să tacă..Tăcere care  costă vieți.

Cel mai grav este că în multitudinea de acte normative, Ordine de Restricție, Ordonanțe de Protecție, victima nu are încredere în autoritățile noastre, nu se simte protejată. Oare de ce?

Sunt mai multe răspunsuri și cred că fiecare le are pe ale sale…

În filme și în presă, deseori victimele abuzului/ violenței sunt prezentate ca persoane fragile și slabe. Deși consecințele violenței sunt extrem de grave, multe persoane reușesc să le depășească și ajută și alte femei să se protejeze.  Doar împreună suntem o putere și doar uniți putem pune capăt acestui fenomen atât de grav și complex pentru întreaga lume. Este foarte trist că violența în bază de gen are loc în familii și în case, acolo, unde, în mod normal, ar trebui să ne simțim în siguranță. Violența trebuie să fie eliminată din toate sferele vieții. Multe femei continuă să trăiască în tăcere și să-și înghită suferința. Soarta acestor femei depinde de fiecare dintre noi, de implicarea noastră.

Întru sensibilizarea opiniei  publice asupra complexității fenomenului violenței,  DGASPF Bălți a aprobat   planul intern privind acțiuni de informare cu privire la Violența în familie. Colaboratorii DGASPF Bălți Vă îndeamnă: RUPEȚI TĂCEREA!